Raport asupra activităţii
Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” Vâlcea, în
2013
Către : Consiliul Judeţean Vâlcea
Comisia
pentru cultură, culte, educaţie, tineret şi sport
Spre ştiinţă: Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul”
Vâlcea*
Prin Hotărâre a Consiliului Judeţean,
subsemnatul Sporiș Mihai, am fost desemnat, din partea Consiliului Judeţean Vâlcea, să-l
reprezint în Consiliul de Administraţie
al Bibliotecii Județene. Pezentăm, mai jos, Raportul anual, pentru descărcarea de
activitate şi informarea dvs. Fac precizarea că raportul anterior a fost depus
la CJ în cursul lunii martie, 2013, el conţinând aprecieri favorabile, dar şi
sugestii pentru îndreptarea unor lucruri, preponderent pentru managementul instituţiei.
Au fost prezentate rapoartele lunare, adresate forţei politice care m-a propus
pentru această responsabilitate, unde am prezentat implicarea mea…, la zi, cu
propuneri concrete, pentru a determina respectarea strategiei şi planului de
acţiune ale instituției Bibliotecii Județene (aprobate de CJ!), şi pentru informarea responsabililor din județ: consilieri locali, primari (în ceea ce înseamnă funcționarea bibliotecii publice locale, intrarea în rețeaua BIBLIONET și organizarea unor evenimente locale
în care biblioteca locală se poate implica), să poată lua decizii şi să
hotărască în cunoştinţă de cauză.
Nu
am fost convocat la niciun Consiliu de Administrație în cursul anului 2013!, deşi în cursul acestui
an am colaborat şi susţinut mai multe evenimente, solicitat fiind de
compartimente din cadrul instituţiei. (consemnăm doar câteva, pentru
exemplificare). Am fost sprijinit în exercitarea acestei responsabilităţi de
mai multe ONG-uri locale: Forumul Cultural, Asociația Națională “Cultul Eroilor-Regina Maria”, Asociația Generală a Inginerilor din România și grupul informal România - Grădina Maicii Domnului, al cărui lider sunt. Precizez că nu m-am bucurat de sprijin
politic din partea partidului care m-a propus în CA, toate propunerile,
sugestiile şi solicitările mele au rămas fără răspuns. Întreaga susţinere, să
pot influența, în cunoștință de cauză, deciziile
pentru instituția Bibliotecii, a venit
din partea societății civile.
Am trecut, pentru
informarea mea, prin toate compartimentele institutiei, am făcut analize cu
conducătorii, am participat la evenimentele organizate de bibliotecă și/sau parteneri externi, reușind să-mi conturez rapid
un punct de vedere bine şi serios documentat, privind buna funcționare și să fac observații conducerii asupra a ceea ce am considerat puncte slabe, vulnerabilități. Mă bucur că parte dintre propunerile mele au contat și au fost adoptate. Am urmărit cu precădere rolul de coordonator al bibliotecii centrale (de aceea, județeană!) față de bibliotecile locale, în fapt o extensie delegată a funcției CJ față de Consiliile Locale. Am participat la toate întrunirile cu bibliotecarii
din teritoriu, la care am fost invitat, precum și la evenimente în teritoriu, unde am fost invitat (bibliotecile din
Călimănești, Horezu, Drăgășani, Perișani, Costești, Galicea, Ocnele Mari etc.)
Am colaborat în
mod direct la organizarea unor evenimente, preluând sarcina de moderator. Am
susținut permanent ideea că Biblioteca Județeană trebuie să fie spațiul public în care
cultura se poate manifesta sub toate aspectele ei. Biblioteca este spațiu expozițional, sală de concert, locul informării imediate prin toate mijloacele,
locul socializării și al formării unui spirit civic, la
pretențiile societății cunoașterii pe care o traversăm; este un centru de îndrumare în politicile de
integrare pe toate palierele și cu posibilitatea
antrenării subsidiarului în proiecte de anvergură. Aceste funcţiuni se vădesc
la Biblioteca Municipiului
Râmnicu-Vâlcea, a Oraşului Călimăneşti, a Municipiului Drăgăşani, a Horezului,
Ocnelor Mari, ori pe la Pietrari, Grădiştea, Frânceşti. Biblioteca Judeţeană este însă totalitatea bibliotecilor publice din
judeţul Vâlcea, iar Consiliul Judeţean are interesul ca în întreg judeţul să se
întâmple foarte repede ceea ce se petrece frumos la centru (frumos, eficient
şi, deci, constructiv) şi pentru acest lucru depune eforturi materiale
consistente şi echilibrat distribuite(?), depune eforturi în formarea resursei
umane şi a unui management competent şi înzestrat cu abilităţile necesare.
Biblioteca Județeană are un personal bine calificat, tânăr, cu iniţiative şi multe
disponibilităţi pentru performanţă, precum şi personal în vârstă, cu
experienţă, dar şi cu inerenta neadaptare la nou (pentru a nu fi înţeles
greşit, într-o bibliotecă publică, informatizată, cu multă carte electronică,
în conexiune pe internet cu întreaga lume, lipsa abilităţilor cu calculatorul
este echivalentă cu aceea a unui analfabet care vrea să citească o carte!).
Managementul la vârf este asigurat de o persoană cu notorietate, un cadru
didactic performant, activist recunoscut pentru francofonia… românilor, deşi
pensionată, cu activităţi conexe în solicitantul învăţământ superior, implicată
şi în proiectele plătite, evident, toate pentru binele instituţiei (?), dacă nu
cumva părerile şi interesele, evident obiective(?!)
dintr-o perspectivă necunoscută, nu sunt de fapt cauzele unor ritmuri de
transformare prea lente, deşi dorite a fi, în
timp real, ale instituţiei judeţene. Coexistă însă şi activitățile rutiniere, hobyuri personale, tendinţa unui festivism anacronic -
laudele unui trecut care a schingiuit conştiinţele (acolo unde trecutei
propagande a realismului socialist i se consacră evenimente omagiale, iar
corifeilor acestora li se dedică medalioane… aşa, ca să o rupem cu mentalitatea
trecutului!). Un spirit al conservării cu orice preț, dat de obişnuinţa pipăitului cărţii, se confruntă cu nevoia accesării, de
s-ar putea instantanee a informaţiei, gata prelucrată şi existentă undeva în
lumea largă. Dar biblioteca, funcţională primordial ca un depozit de cărți, un lucru care împodobeşte şi dă blazon, are dintotdeauna şi funcţia de
bază de date, în care intrăm însă prea lent şi trebuie să ne adaptăm noului
concept de utilitate publică. Aici se impune o nouă viziune managerială
stringentă şi absolut INDISPENSABILĂ! Nădăjduiesc că informarea mea vă poate fi
necesară în evaluarea acestei importante instituții și a managementului ei.
Din perspectiva
strategiei, obiectivelor şi acţiunilor ce trebuiau întreprinse conform
aprobării CJ pentru orizontul de timp 2013, selecţionăm câteva constatări şi direcţii de acţiune rămase,
din păcate, doar în stadiul de dorinţe.
La data
elaborării strategiei culturale, prin 2006, se identificau, într-o analiză tip
SWOT, următoarele puncte tari, ca premisă a continuării
dezvoltării şi adaptării funcţionale permanente. Le consemnăm pentru a releva
ritmul lent de adaptare a stucturii bibliotecii publice judeţene, conform cu
biblioteca model, din Râmnicu-Vâlcea:
1) existenţa unui sistem de biblioteci publice –
premisă a furnizării de servicii informaţionale şi de lectură în comunităţile umane; (referinţa la reţea este fără nicio
îndoială! s.n);
2) diversificarea unor
servicii de lectură prin: utilizarea noilor tehnologii în activităţile de
evidenţă, prelucrare, precum şi în accesarea informaţiilor; centre de informare
comunitară;
3) diversificarea
ofertei de carte prin creşterea numărului de titluri, inclusiv carte în limbi
străine;
4) instruiri
profesionale trimestriale ale bibliotecarilor în centre zonale din judeţ şi la
Centrul de Pregătire Profesională şi Management în Domeniul Culturii din
Bucureşti;
5) existenţa unei
Strategii de colaborare a Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea cu
bibliotecile locale vâlcene, al cărei obiectiv este reconsiderarea rolului
bibliotecii în comunitatea locală, dar şi a rolului bibliotecarului în
dezvoltarea şi modernizarea bibliotecii locale; (aici ar trebui să se manifeste abilitatea managerială, în coordonarea funcţionării întregii reţele
şi asigurarea îndrumării metodologice! Din punctul nostru de vedere, această
sarcină, esenţială pentru fişa postului managerului instituţiei, nu se
realizează eficace şi lucrul acesta este evident, orice statistică putând
demonstra starea precară a sistemului.);
6) existenţa unui Centru
de Informare Comunitară, ca secţie a Bibliotecii Judeţene, precum şi a unei
Săli de Internet, cu soft de bibliotecă;
7) modernizarea
Bibliotecii Judeţene, care găzduieşte variate manifestări culturale, fiind pe
punctul de a deveni un factor de coeziune socială şi centru de convivialitate; (este un atribut încetăţenit de mult timp,
iar modernizarea bibliotecii centrale, dotată cu un sediu nou de către
Consiliul Judeţean, se impunea în mod firesc! s.n.);
8) parteneriatul dintre Biblioteca
Judeţeană Vâlcea şi Centrul de Pregătire în Cultură Bucureşti, realizat în
vederea organizării la Râmnicu-Vâlcea de cursuri pentru bibliotecari, care va
contribui la pregătirea profesională a bibliotecarilor atât în Biblioteconomie,
cât şi în alte domenii întâlnite în activitatea de bibliotecă.
Constatăm aici că:
- oportunităţile oferite de punctul 4 nu au fost
valorificate şi continuate corespunzător: în anul 2013, întruniri
profesionale în centre zonale din judeţ au avut loc doar la Pietrari,
Grădiştea şi Drăgăşani şi oricât de benefice ar fi fost acestea pentru
bibliotecarii din zonele respective, pregătirea profesională continuă trebuie
să-i vizeze şi SĂ-I AIBĂ ÎN VEDERE PE TOŢI BIBLIOTECARII DIN JUDEŢ!
- în ceea ce priveşte pct. 5, Strategia de colaborare a
Bibliotecii Judeţene cu bibliotecile publice din judeţ, făcută publică în
februarie 2007, aceasta ar fi trebuit să continue firesc cu permanentizarea
“relaţiei” dintre instituţia de la „centru” şi fiecare bibliotecă locală,
oricât de mică sau de îndepărtată de reşedinţa de judeţ ar fi ea. În acest
sens, în virtutea funcţiei de for metodologic de coordonare şi evaluare a
bibliotecilor din judeţ, Biblioteca Judeţeană, prin reprezentantul său abilitat
în acest sens - managerul -, ar fi trebuit să fie prezentă de minimum 3 - 4 ori
pe an în fiecare bibliotecă locală: să-i coordoneze şi să-i evalueze activitatea şi, împreună cu administraţia locală finanţatoare,
să identifice căile, mijloacele şi metodele prin care biblioteca locală să fie
cu adevărat în sprijinul tuturor membrilor comunităţii, să devină o instituţie
profund implicată în procesele de dezvoltare locală durabilă, de-acum nu numai
prin dotarea cu computere şi alte echipamente IT (care s-a realizat), ci şi
prin polarizarea în jurul bibliotecii a tot ceea ce ţine de misiunea acestei
instituţii, de implementarea de proiecte şi programe specifice, pregătirea
profesională continuă a bibliotecarului ş.a.m.d. Fără permanentizarea
coordonării şi evaluării continue, responsabile şi angajante “la faţa locului”
a fiecărei biblioteci publice locale, a implicării şi cooptării cât mai multor
biblioteci în proiecte cu finanţare externă, oricâte invitări ale
bibliotecarilor din judeţ la sediul Bibliotecii Judeţene – cu atât mai mult
când la acestea nu este “invitat” şi responsabilul cu bibliotecile din judeţ!
- rezultatul va fi (de fapt, este!)
acelaşi: accentuarea disproporţiei şi până la urmă a rupturii dintre
Biblioteca Judeţeană (care funcţionează aproape exclusiv ca BIBLIOTECĂ
MUNICIPALĂ) şi bibliotecile comunale şi orăşeneşti, rămase ale nimănui şi
fără nicio perspectivă. Sau doar cu perspectiva desfiinţării
(nefuncţionarea o perioadă de timp a unei biblioteci este întrucâtva
echivalentă cu desfiinţarea), cum s-a întâmplat deja cu bibliotecile a 10
(zece!) localităţi vâlcene (s.n.). Fapt
care este extrem de grav, întrucât, în loc să creştem, să dezvoltăm importanţa
bibliotecii, s-o implicăm efectiv, permanent şi constructiv în viaţa oamenilor
din comunităţile respective, noi desfiinţăm bibliotecile! Noi, adică lipsa de
activitate, pasivitatea (ca să nu spunem indolenţa!) cu care este privită - de
la centru - activitatea bibliotecilor din teritoriu.
- la punctul 7) se
perpetuează confuzia: sediul central de la Râmnicu-Vâlcea, o foarte bună bibliotecă municipală şi sediul central al
instituţiei judeţene nu este Biblioteca
Judeţeană. Biblioteca Judeţeană este reţeaua
de biblioteci publice de pe întregul
cuprins al judeţului, şi această reţea este departe de-a asigura variatele
manifestări culturale. Cauza? Neînţelegerea
misiunii şi inadecvarea programelor de dezvoltare instituţională a reţelei în
totalitatea ei. Aici se poate constata raportarea reuşitelor unei
biblioteci publice (indiscutabile pentru Biblioteca
Municipală!), generalizându-le şi puse incorect în seama Bibliotecii
Judeţene, care reprezintă, de fapt, întreaga reţea de biblioteci din judeţ!
Reconsiderarea rolului… aşteaptă încă
implicarea totală a managementului şi depăşirea prejudecăţii că dacă se vede
bine ce se întâmplă în Râmnic, ne-am făcut datoria. Pregătirea, şi credem că şi
recrutarea personalului reţelei bibliotecii publice, asigurarea condiţiilor de
funcţionare, au nevoie de voinţă publică (aici putem vorbi şi de aplicarea
Legii 304, din 2002, republicată!), coordonarea eficientă a consiliilor locale
de către Consiliul Judeţean, dar şi de angajarea parteneriatelor în formă
explicită (nu doar declarative şi fără angajare de răspunderi reciproce!) de
Biblioteca judeţeană. (aici, lipsa acordului de parteneriat cu Inspectoratul Şcolar
Judeţean, este bizară, de neconceput, este cel mai rău exemplu, privind
viziunea asupra … funcţionării societăţii pentru a putea reconsidera… “rolul”, deşi în spiritul tradiţiei
şi biserica are un sistem instituţional…, mai nou chiar judeţean: eparhia, fără
să vorbim despre ONG-urile reprezentative ale societăţii civile, extrem de
disponibile, inclusiv la acţiuni de voluntariat). Aici se vădeşte că ceea ce
Biblioteca Naţională a încercat (punctul 8), cu toată derularea lui defectuoasă
în punerea în operă (sunt multe de obiectat la modul cum o intenţie bună s-a
desfăşurat… în realitatea ei românească!) nu s-a prea aplicat până la baza
instituţiei judeţene, lucru constatat la desele întâlniri cu bibliotecarii din
judeţ, ori cu ocazia deplasării în teritoriu, sau al vizitării site-urilor lor,
acolo unde acestea există, precum şi din analizele făcute privind implementarea
şi funcţionarea proiectului BIBLIONET. (aici se subliniază oportunitatea
relaţiei cu un ONG, vezi Fundaţia “Casa Cărţii”… moştenită şi implicată în
Proiecte…!).
În ceea ce priveşte
remedierea punctelor slabe constatate la analiza din 2006, pe care le consemnăm
mai jos şi care se referă aici, în mod clar, la reţeaua de biblioteci publice
locale din structura Bibliotecii Judeţene, facem sublinierile:
1) cele mai multe biblioteci publice
funcţionează în condiţii şi la parametri improprii: spaţiu insuficient,
insalubru, neîncălzit, cu mobilier necorespunzător, fond de carte vechi şi
redus, lipsa periodicelor, iar două biblioteci comunale (Bujoreni şi Orleşti)
nu funcţionează;
Situaţia în 2013 este
următoarea : 80 (din 88 de biblioteci comunale şi orăşeneşti care ar
trebui să existe în judeţul Vâlcea) au
fost renovate sau măcar igienizate cât de cât, în perspectiva accederii în
Programul ”Biblionet – lumea în
biblioteca mea”. Dacă în 2008 nu funcţionau biblioteci
doar în comunele Bujoreni şi Orleşti, în acest moment nu există bibliotecă
publică funcţională nici în localităţile: Brezoi, Galicea, Goleşti, Ioneşti,
Măldăreşti, Mitrofani, Ştefăneşti şi Roşiile. În continuare, comunele
Bujoreni şi Orleşti nu au bibliotecă publică funcţională şi bibliotecar
încadrat, potrivit Legii bibliotecilor. Spaţiile în care funcţionează
majoritatea bibliotecilor sunt în
continuare insuficiente şi încă foarte multe biblioteci sunt neîncălzite în
timpul sezonului rece, neputând practic funcţiona, condiţiile respective punând
şi fondul de carte în pericol de degradare. Fondurile de carte învechite şi
reduse cantitativ continuă să fie “regula”, “excepţia” fiind constituită de puţine biblioteci care
au reuşit să achiziţioneze cărţi noi. Abonamente la periodice nu au majoritatea
bibliotecilor din judeţ.
2)
peste 95% din serviciile bibliotecilor se rezumă la împrumutul de carte şi
nu se oferă unităţi de bibliotecă în format multimedia;
Situaţia în 2013
este următoarea: pe lângă cărţi, cele 80 de biblioteci admise în Programul
Biblionet oferă (pot oferi, dacă sunt deschise - dacă bibliotecarul este lăsat
să lucreze în bibliotecă) şi informaţii obţinute prin conexiunea la Internet,
servicii de scanare şi printare (contracost) la imprimantă a informaţiilor.
Bibliotecile din judeţ nu oferă nici în prezent unităţi de bibliotecă în format
multimedia.
3)
lipsa informatizării şi a accesului la Internet;
Situaţia la
sfârşitul anului 2013 se prezintă foarte mult îmbunătăţită, prin Programul
Biblionet: în bibliotecile publice din judeţ sunt, sau ar trebui să fie
funcţionale şi permanent la dispoziţia publicului: 372 computere + 11 laptopuri cu sistem de operare
Windows 7 şi tot atâtea pachete Office 2010, 372 seturi microfon/căşti/webcam,
188 pachete programme educaţionale Intuitext, 86 scanere și tot atâtea imprimante, proiectoare, ecrane proiecție, routere wireless, switch-uri și surse „UPS”. Cum am menționat și mai sus, 80 de
biblioteci beneficiază de conexiune Internet.
4) lipsa fondurilor pentru
modernizarea bibliotecilor, care, conform Legii bibliotecilor, trebuie
asigurate de către consiliile locale, în capitol special al bugetului local; (aici este vorba de… credibilizarea
instituţiei în faţa autorităţilor locale şi promovarea unor proiecte care să
mişte… comunitatea locală. Exemple de bună practică sunt la: Ocnele Mari – Concursul naţional «Vasile Militaru»;
Horezu,Călimăneşti (A.E. Baconsky),Grădiştea,Pietrari,dovedind că se poate!
s.n).
5) scăderea numărului de
cititori; (cititul cărţilor nu mai este
indicatorul cel mai potrivit aici. Ar trebui să evidenţiem numărul celor ce au
beneficiat de serviciile publice ale bibliotecii, aceasta diversificându-şi
activitatea. Această nouă ofertă poate recredibiliza instituţia publică în
reţeaua judeţeană! s.n).
6) folosirea bibliotecarilor de către primari la
activităţi diferite de meseria lor:
secretariat, asistenţă socială, registrul agricol; (evidenţierea unui posibil abuz, este contraproductivă - pentru relaţia
de coordonare prin apropierea de baza reţelei - aceste situaţii ar trebui
rezolvate, dacă nu profilactic, sigur cu mult tact ! – dar se impune
definirea unui serviciu nou de interes public şi în sprijinul comunităţii
locale, ca de exemplu : documentare pentru realizarea unor proiecte
locale, finanţabile din surse disponibile prin calificarea proiectului,
lărgirea unor atribuţiuni în sfera culturală, compatibile cu noile servicii
recomandate a fi preluate de instituţia bibliotecii (ca de exemplu, activităţi
proprii fostului cămin cultural, reorientat către o nouă abordare
culturală !) poate fi de mare utilitate… unor primari. Aceştia, cu
cheltuieli minime, îşi pot rezolva probleme importante, fără costisitorul…
consilier, angajat special s.n).
7) eterogenitatea foarte mare a bibliotecarilor din punct
de vedere al pregătirii profesionale, al competenţelor, al vocaţiei şi al dăruirii
faţă de bibliotecă, al relaţiei cu autorităţile administraţiei publice locale;
Problemele au
fost parțial rezolvate,
prin participarea tuturor bibliotecarilor publici din județul Vâlcea la cele două forme de perfecționare oferite gratuit prin Programul Biblionet: Cursul „Tehnologia informaţiei pentru biblioteci” şi, după 6 luni de funcţionare a
computerelor în biblioteci, Cursul “Bazele
serviciilor noi de bibliotecă”.
Aceste cursuri trebuie completate însă de programe şi activităţi de
formare profesională continuă, bazate inclusiv pe schimburi de experienţă
inter-bibliotecară, în care să fie diseminate şi promovate bunele practici în
dezvoltarea de noi servicii de bibliotecă pentru comunitate.
8) salarizarea bibliotecarilor este departe de cerinţele
Legii bibliotecilor, ceea ce generează blazare şi chiar abandon al profesiei; (accesarea unor proiecte cu surse cu tot
de finanţare ar putea rezolva o suplimentare a câştigurilor celor implicaţi!)
Dăm exemplul Managerilor (directorul instituţiei - pensionar, cu angajamente şi
în învăţământul superior, are timp şi pentru alte proiecte - plătite, desigur!
-, inclusiv pentru aşa-zisele excursii anuale de studii prin Europa
largă(!!!???); de asemenea, responsabilul economic al instituţiei...) – aceşti
doi manageri fiind angajaţi în proiecte pe lângă echipa propriu-zisă, deşi ei ar
trebui să aibă muncă neplătită pentru proiecte, fiindcă au spor salarial
consistent de conducere; în proiectele plătite ar trebui antrenaţi unii
subalterni, foarte devotaţi, eficienţi, dar, din păcate, nemotivaţi salarial!
s.n). Antrenarea diferită, în tipuri diferite de proiecte (unele plătite,
altele, de... muncă voluntară!), generează inerenta discriminare şi o stare
acută de nemulţumire în rândul colectivului. Cum este posibil ca proiectele de
maximă şi vizibilă utilitate pentru modernizarea Bibliotecii Publice să nu fie
recompensate, iar celelalte, indiferent de modul lor de promovare, să califice
aici pe aceiaşi binecunoscuţi “băieţi deştepţi”? Oare cine ar trebui să pună
lucrurile la punct, îndreptând o stare de lucruri contraproductivă?
9) nerealizarea unui parteneriat regional cu bibliotecile
judeţene din Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, ca şi lipsa parteneriatelor între
bibliotecile publice din localităţile înfrăţite.
(Problema parteneriatelor
este un lucru neclar ! Parteneriatul este un acord de colaborare pentru
nişte activităţi în care partenerii amândoi au de câştigat. Parteneriatul se
încheie prioritar pentru realizarea funcţiilor de bază ale instituţiei şi care
nu implică angajări bugetare importante. Dacă
partenerul este ONG sau o asociere privată, cheltuirea banului public în
acţiunea comună nu poate fi demonstrată, oricât de transparentă ar părea, că nu
este deturnare din bani publici. În spatele bunelor intenţii se pot
produce cheltuieli cu care s-ar putea rezolva alte lucruri lipsite de resurse.
Un exemplu : organizarea în holul Bibliotecii Judeţene a concertelor este
un lucru interesant, dacă acestea ar fi de binefacere şi ar reprezenta, gratis,
o acţiune de promovare a vreunui proiect, însă, când implică un ban public în
organizare, mă gândesc imediat că Râmnicul are Filarmonică şi are şi ea nevoie
de susţinere financiară, poate mai mică, neavând nevoie de transport costisitor
din altă localitate (Bucureşti), cazare etc. Nu comentăm decât cu titlu
informativ, neavând abilitare şi competenţă pentru audit financiar-contabil s.n. ).
Strategia din 2006, plecând de la analiza situaţiei existente la vremea aceea, îşi propune obiectivele de
mai jos şi direcţiile de acţiune. Pentru posibilitatea evaluării celor
realizate conform cu intenţiile declarate şi agreate de Consiliul Judeţean, le redăm mai jos :
1) redimensionarea, consolidarea şi repoziţionarea
bibliotecii în comunitate, ca for public polarizator de evenimente culturale şi
de educaţie;
2) optimizarea
serviciilor pentru utilizatori, prin informatizare şi prin remodelarea
strategiei fiecărei biblioteci din judeţ;
3) înscrierea
Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea şi a bibliotecilor din teritoriu
în circuitul de valori europene, prin parteneriate cu biblioteci şi alte
instituţii de cultură din ţară şi străinătate.
(O sursă ieftină pentru turism internaţional cu “abonaţi
permanenţi” din afara bibliotecii şi invitaţi cu… influenţă! Ar fi foarte
interesantă o statistică pe ultimii 3-5 ani cu participanţii la aceste excursii
europene “de studii” şi cu efectul, cu valorificarea concretă a acestor
acţiuni… formative – organizate anual de Biblioteca Judeţeană în Europa, pe
proiecte europene, sub pretextul de “excursii de studii!”. Ar fi, de asemenea,
foarte interesantă precizarea numărului de salariaţi din colectivul instituţiei
care au participat la aceste excursii “profesionale, de studii” {5-7, până la
10 salariaţi, restul, până la completarea grupului de 50 de persoane fiind din
afara bibliotecii!}, şi, totodată, precizarea vârstei celor ce au beneficiat de
oportunităţile acestor excursii, a tangenţei pe care acele persoane
excursioniste din afara bibliotecii o au cu obiectul de activitate al
instituţiei, cum interesant ar fi de ştiut şi… “structura” de unde au
provenit persoanele respective…!).
Direcţii de acţiune:
1)
actualizarea
şi completarea colecţiilor de bibliotecă prin susţinerea din resurse publice a
achiziţiei de unităţi bibliotecare (cărţi, publicaţii, fonograme, videograme,
opere multimedia); (conversia din
analogic în digital pentru accesare rapidă, eventual de la distanţă, şi lucru
în reţele de biblioteci, o activitate începută cu bune rezultate demult s.n. În acest sens, managementul Bibliotecii
Judeţene trebuia şi trebuie să susţină proiectul www.istorielocala.ro
– implementat, ca şi Programul Biblionet,cu finanţare externă (americană),fără
nicio cofinan-ţare din fonduri publice locale sau naţionale şi fără nicio remuneraţie
pentru echipa de proiect! - întrucât numărul utilizatorilor virtuali de
informaţie online despre memoria şi cunoaşterea locală vâlceană depăşeşte de
multe zeci de ori numărul cititorilor tradiţionali de carte. Interesul şi
nevoia publicului de informa-ţie pe suport electronic, inclusiv a informaţiei accesibile de la distanţă, constituie “comandamentele”
care ar trebui să guverneze primordial managementul Bibliotecii Judeţene, strategia de dezvoltare
a instituţiei începând din 2014.
2) înfiinţarea de filiale ale bibliotecilor publice şi a unor bibliobuze pentru populaţia dispersată din judeţ, din
localităţile mici şi izolate; (problema
principală rămâne consolidarea reţelei existente, prin adaptarea bibliotecii
locale la vremea şi exigenţele de azi şi la oportunităţile de comunicare
rapidă, credibilizarea ei şi adăugarea de noi
servicii de interes public bibliotecii locale s.n.).
3) informatizarea activităţilor şi a serviciilor de
bibliotecă; (comunicarea on line, cu analize în timp real – inclusiv pentru
managementul din vârful bibliotecii judeţene, să nu constate, abia după doi ani, că în teritoriul judeţului a fost lansat un
proiect cultural: “Vâlcea colţ de rai”, şi că atunci
când l-a constatat, se încheia deja ediţia a doua! Managementul (managerul)
ar trebui să-şi aibă un foarte bun aliat în instrumentul calculator, şi să ştie
să-l folosească, fără a apela continuu la serviciul de specialitate, blocându-i
activitatea, el fiind şi aşa foarte ocupat cu multele activităţi de
informatizare a serviciilor. s.n.).
4) creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de
bibliotecă, inclusiv prin constituirea de biblioteci digitale accesibile
on-line şi off-line;
5) realizarea în oraşe a bibliotecii-mediatecă, în care
bunurile culturale sunt reproduse şi stocate pe o varietate de medii, cu
unităţi de bibliotecă în format tradiţional (cărţi, reviste, ziare, alte
publicaţii), dar şi în format video,
electronic şi multimedia; (vezi oraşele:
Brezoi, Băbeni, Berbeşti, Govora, de exemplu! Fără aceste realizări importante şi necesare s.n.).
6) realizarea unei misiuni complexe a bibliotecii în
comunitatea locală – centru de acces la bunuri culturale, centru de sprijinire
a învăţământului de cultură generală (prin furnizarea de informaţii celor care
studiază, indiferent de vârstă), centru de informare comunitară, centru de
educaţie independentă (pentru persoanele care parcurg forme de învăţământ
paraşcolar), centru de cercetare (pentru cei cu preocupări ştiinţifice), factor
de păstrare a memoriei colective (prin cărţile de patrimoniu deţinute) şi cale
de acces al preşcolarilor spre consumul de bunuri culturale; (Aici era bun parteneriatul cu
Inspectoratul Şcolar s.n.). Aceasta ar fi fost misiunea cheie a Managementului,
în contextul eforturilor de-a oferi drepturile constituţionale
tutor cetăţenilor, fără discriminare! s.n.
7) perfecţionarea profesională a bibliotecarilor, în
special pentru utilizarea computerului în activitatea bibliotecii; (procesul este foarte lent!)
8) salarizarea bibliotecarilor corespunzător statutului
lor social şi cultural; (chestiune de bugetare şi încadrare în grile!)
9) realizarea Proiectului www.bibliotecivalcene.ro, un portal al tuturor bibliotecilor publice vâlcene, prevăzut a fi
realizat de către Biblioteca Judeţeană în 2008, care va deschide o nouă
perspectivă dezvoltării şi modernizării acestor instituţii; (o mare realizare care dă vizibilitatea bibliotecilor locale, de la distanţă şi permite evaluarea
calităţii serviciilor, acţiunilor şi interesul
publicului pentru instituţie! s.n.)
10) realizarea de parteneriate
cu bibliotecile din Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia, precum şi cu bibliotecile din
localităţile înfrăţite. (rămâne un
deziderat!)
Atragem atenţia că Strategia culturală, a
CJ, adoptată pentru perioada 2007- 2013, se cere reactualizată şi după o
analiză a stării de fapt, poate trebuie aprobată una nouă şi stabilit un nou
plan de acţiune, poate o altă misiune şi alţi indicatori de performanţă pentru Managementul
instituţiei. Sugerăm, de asemenea o procedură de monitorizare a instituţiilor
de cultură, din partea responsabilului cu acest domeniu din cadrul executivului
CJ, din punctul de vedere al analizei noastre, părtaş la ritmul prea lent şi
nerealizările semnalate de noi, faţă de programele la a căror realizare a
participat nemijlocit. Menţionăm că forma acestui Raport ne-am impus-o, tocmai
ca analiză la cele stabilite, aprobate de Consiliul Judeţean, la finalul
intervalului avut în vedere.
Nutrim convingerea că stă în capacitatea oamenilor bibliotecilor
publice din judeţul nostru să facă din Biblioteca Judeţeană (azi o Bibliotecă
Municipală, pentru doar Rm. Vâlcea!) un model de Bibliotecă în cadrul
reţelei naţionale şi aici invocăm rezultatele deosebite în competiţia naţională
a Biblionetului şi implicarea vizibilă a specialiştilor noştri în echipe
naţionale (în ciuda şicanelor locale şi a marginalizărilor egoiste, uneori a
discreditărilor publice şi subminarea autorităţii!)
Prezentăm sumarul agendei anului 2013, în slujba misiunii
încredințate de CJ.
Am onorat toate invitaţiile Bibliotecii în
cursul anului 2013. Am fost prezent la diverse evenimente, din calendarul
public, la sediul central al Bibliotecii, după cum urmează: 25.01; 07.02;
14.02; 26.02; 07.03; 11.03; 28.03; 04.04; 29.04; 20.05; 05.09; 26.09; 07.10;
11.10 (ora 12.00 şi 17.00); 21.10; 23.10; 15.11; 05.12. (la cerere, se poate
detalia conţinutul evenimentului-activităţii la care am luat parte!). Am dat
curs invitaţiilor primite de la Călimăneşti (A.E.Baconsky : 17.05; 20.05;
29.06; 30.07; 30.09; Câineni: 01.04 - donaţie de carte; Horezu: 16,03; 14.04;
02.06; Galicea: 25.05; Ocnele Mari 26.06; 30.06; 06.07. Am participat la
întâlnirile organizate la sediul central cu bibliotecarii din teritoriu, am
purtat discuţii exploratorii cu compartimentele bibliotecii judeţene, am făcut,
în mod operativ, observaţii conducerii bibliotecii judeţene, am apreciat
reuşita unor evenimente şi/sau am făcut observaţii critice. Am făcut aprecieri
publice, favorabile pentru această instituţie în care au fost investite
importante resurse bugetare şi am convingerea că, dincolo de imaginea publică
favorabilă, care poate genera suficienţa, există resurse umane şi posibilităţi
manageriale nevalorificate.
Domnule Preşedinte, domnilor consilieri judeţeni,
pun la dispoziţia dvs., pentru descărcare de activitate (pentru care m-aţi
mandatat!) şi valorificare, prezentul Raport.
Vă mulţumesc
pentru investiţia de încredere şi vă asigur de tot respectul meu.
Mihai Sporiş / 10 Decembrie 2013
*Acest document
este public şi se va posta pe un forum de dezbatere. Solicit
Bibliotecii Judeţene să-l posteze „in integrum” în reţeaua Biblionet pentru
comentarii, aprecieri critice, puncte de vedere, completări, pentru ca viitorul
Plan de Acţiune şi eventuala viitoare… strategie să implice şi pe cei direct
angajaţi în reţeaua Bibliotecii Judeţene. Acesta este şi motivul pentru care
Raportul se prezintă înainte de încheierea anului 2013.
